Misterele din parcul Macea

Copaci de sute de ani

Castelul de la Macea este vestit pentru grădina botanică ce se întinde pe o suprafaţă de peste 20 de hectare şi care are o vechime de câteva sute de ani. Nicăieri nu este menţionată data începerii lucrărilor de amenajare, însă există dovezi care-i atestă vechimea, inclusiv exemplare monumentale de arbori a căror vârstă este de 250-300 de ani. În urmă cu peste 150 de ani au fost aduşi specii de arbori şi arbuşti ornamentali, iar la începutul secolului trecut, a fost angajat cunoscutul grădinar Josif Prohaska, sub îndrumarea căruia a fost amenajat bazinul cu fântână arteziană din faţa castelului, terenul de tenis, ronduri cu flori, a fost extinsă reţeaua de alei şi au fost aduse specii noi de plante. După 1935, pentru Parcul dendrologic de la Macea au venit vremuri grele, iar o parte din arbori şi specii de plante a fost distrusă. Abia în 1968 au fost luate măsuri de protecţie şi a fost făcut şi primul inventar care atestă prezenţa în parc a plantelor lemnoase din 68 de specii. Printre acestea sunt şi specii exotice, aclimatizate foarte bine la Macea: sâmbovina americană, arborele pagodelor (Ginkgo biloba L.), ienupărul de Virginia etc. Din anul 1990, parcul şi castelul se află sub coordonarea ştiinţifică şi în administrarea Universităţii de Vest „Vasile Goldişº din Arad. Parcul a primit în 1994 statutul de Grădină Botanică care devine membră a Asociaţiei Grădinilor Botanice din România. Acum numără peste 2.000 de specii de arbori şi arbuşti şi 500 de specii ierboase din diferite categorii. Plante rare şi amenajări pentru copii Turiştii sunt extrem de miraţi când văd cum Grădina botanică a fost împărţită pe sectoare. Prima parte are o suprafaţă de 10 hectare, în care se găsesc diverse amenajări destinate pu-bli-cului larg. Cea de-a doua ocupă 3,5 hectare şi cuprinde Colecţia dendrologică, de o mare valoare ştiinţifică, destinată specialiştilor în domeniu. Accesul publicului larg în acest sector se face numai în grupuri, sub îndrumarea unui ghid. Ultima parte are opt hectare şi cuprinde porţiuni cu vegetaţie forestieră. Vizitatorul este fascinat de măreţia unui exemplar de stejar cu vârsta de aproximativ 300 de ani, numit şi „Stejarul Unirii". În Grădina botanică de la Macea sunt şi plante extrem de rare: floarea de colţ, garofiţa Pietrei Craiului, laurul, un exemplar de arbore de mătase originar din Asia etc. Pe aleile grădinii sunt amplasate busturile lui Vasile Goldiş, Eminescu, Coşbuc şi un monument „Gelu, Glad şi Menumorut".

Sector pentru copii Pentru copii este amenajat un sector de o jumătate de hectar în care micuţii intră efectiv într-o lume a basmului. Au fost realizate personaje de poveste prin tunderea plastică a unor arbuşti: „Capra cu trei iezi", „Soacra cu trei nurori", „Făt-Frumos din lacrimă", „Mioriţa". Se trece apoi în „Poiana Eminescu", cu amenajări legate de creaţia marelui poet, printre care se pot admira „Aleea cu plopii fără soţ", trei momente din poemul „Luceafărul" redate cu ajutorul plantelor prin tundere, un pâlc de mesteceni care aminteşte de „Pădurea de argint". Poiana este încadrată de doi tei monumentali, arbore iubit şi cântat de poet. Copiii sunt atraşi de colţul Zoo, unde văd păuni, diverse specii de fazani, raţe, porumbei, broaşte ţestoase şi alte animale.