Balaur

Balaurul dobrogean

Cel mai mare sarpe care traieste in Romania atinge cu usurinta lungimea de doi metri. Este asa numitul sarpe pufaitor care isi are numele de la suieratul cumplit pe care il scoate atunci cand este atacat. In popor i se mai spune si balaur, datorita dimensiunilor sale. Si totusi, localnicii din Dobrogea au relatat de-a lungul anilor diferite intamplari cu serpi uriasi. Sa fie doar povesti sau tinutul dobrogean sa fie ultima frontiera a unor animale mitice care au inspirat teama si admiratie oamenilor?!Serghei Iablov, pescar din Gura Portitei, isi aminteste de o intamplare petrecuta pe vremea cand avea vreo 30 de ani, adica in preajma anilor `70. Protagonistul intimplarii a fost un granicer care isi facea rondul de noapte.



La un moment dat, soldatul a auzit un zgomot ciudat. A strigat in noapte, somand persoana din intuneric sa se identifice, tragand in aer si focul regulamentar. Cu toate acestea fosnetul se auzea din ce in ce mai aproape. Cum la vremea respectiva relatiile cu Uniunea Sovietica erau pe muchie de cutit, granicerul s-a temut sa nu fie atacat de vreun spion debarcat. Asa ca a tras cu pistolul mitraliera in directia de unde se auzea zgomotul, apoi si-a alertat superiorii. Granicerii au intrat in alarma si au inconjurat locul in care fusese localizat intrusul. Spre dimineata au descoperit in papuris corpul unui sarpe imens, care avea cel putin sase metri lungime si o grosime de circa 30 de centimetri. Sarpele avea o ciudata culoare maron inchis si era acoperit cu pete galbui-rosiatice.



“Capul Sarpelui era acoperit cu solzi mai mari decat cei care ii acopereau corpul si pe el se puteau vedea niste mici spini de circa 8 – 10 centimetri. Cand au luat corpul sarpelui si l-au aruncat in apa, unul dintre soldati s-a intepat in acei spini si si-a pierdut complet cunostinta.”





Soldatul a fost dus imediat la spital unde medicii au declarat ca are simptomele otravirii. Contrar tuturor asteptarilor si tratamentelor, soldatul si-a revenit dupa doua zile de febra continua si convulsii. Desi i s-au facut nenumarate analize, in organismul soldatului nu a fost descoperita urma nici unei otravi. Cit priveste sarpele urias, cand superiorii granicerilor au citit raportul, au vrut sa recupereze corpul animalului mutilat. Evident ca in zona resspectiva, desi a fost periata de scufundatori, nu s-a mai descoperit nimic.



Subofiterul care a ordonat aruncarea cadavrului in lac a fost pe punctul de a fi trimis in fata tribunalului militar pentru fapta sa. Dar totul s-a musamalizat, pentru ca nimeni nu voia sa stirneasca valuri dinspre Bucuresti.





“Tisneau din gaurile subterane si se incolaceau cu suieraturi groaznice in jurul oamenilor”

Intamplarea anterioara nu a fost singura inregistrata in cursul secolului trecut. Mina Altan Tepe, Lacul Golovita, Canalul Dunare - Marea Neagra, sunt cateva din locatiile unde au fost vazuti astfel de serpi uriasi. Teodor Marinescu a avut ghinionul de a cunoaste munca inumana de la Canalul Dunare – Marea Neagra, la care erau supusi cei considerati a fi ostili regimului comunist. Isi aminteste si acum cu groaza de serpii uriasi care “ tasneau din gaurile subterane si se incolaceau cu suieraturi groaznice in jurul oamenilor” .



"Noi nu aveam decit cazmale si tirnacoape si saream pe ei, ca altfel ne sugrumau. Iar gardienii se uitau si radeau si spuneau ca nici macar serpii nu ne plac pe noi. Iar singura noastra vina era ca eram intelectuali iar paznicii nostri nu aveau nici macar doua clase primare.”



In 1987, la iesirea din schimb, minerii de la Altan Tepe au anuntat ca au vazut un sarpe imens in subteran. Ce cauta sarpele la 500 de metri adincime si din ce traia acolo, e o intrebare la care nimeni nu poate raspunde. Oamenii au incercat sa captureze imensa creatura, dar sarpele a disparut intr-o crapatura. Minerii au incercat sa sape dupa ciudata aratare dar fara prea mult noroc, intrucit gaura parea sa nu aiba fund. Dar la aproape un metru adincime, sapatorii au dat de un craniu straniu, care masura 120 centimetri lungime, 37 latime si 19 inaltime.



Crezand ca au descoperit un craniu de dinozaur sau alt animal preistoric, ingropat in mina, au trimis craniul la Bucuresti. Din nefericire, coletul nu a ajuns la destinatie, pierzindu-se pe drum. Iar minerii nu au mai amintit despre intamplare de teama ca mina sa nu fie inchisa pentru cercetari paleo-arheologice.



Urmasul vechilor pitoni sau sarpe autohton?!



Locuitorii din comuna Sfantu Gheorghe spun ca au vazut deseori serpi uriasi iesiti din vagaunile din preajma Crasnicolului, in special atunci cand apele inghit kilometri intregi de uscat si inunda lacasele uriaselor reptile. “Se pot vedea atunci pe ape cum fug serpii traversind grindurile si apele de parca ar fi niste amarite de movile si balti ramase dupa inundatia Dunarii.”



Oamenii locului cunosc o serie de intimplari si legende cu serpi uriasi si balauri. Dincolo de a se teme de ei, oamenii sunt convinsi ca serpii uriasi au existat din cele mai vechi timpuri si ca aparat dintotdeauna pamantul dobrogean. Sa nu uitam ca aici au fost o serie de temple inchinate zeului-sarpe Glycon, care avea coama de leu si o infatisare infioratoare, menita a-i speria pe dusmani. Si sa ne amintim si de Insula Serpilor, pe care prietenii nostri de la est ne-au luat-o ca zalog al aliantei noastre armate neconditionate.



Specialistii in criptozoologie spun ca nu este exclus ca pamanturile dobrogene sa ascunda o specie de piton antic, despre care afirma ca se gaseau in toata Europa in urma cu 2 – 3.000 de ani. Altii spun ca pitonii dobrogeni sunt diferiti de celelalte reptile din specia lor, fiind mult mai vechi decit serpii descrisi de cronicile grecesti si romane. Poate ca viitorul va veni sa dea un raspuns exact acestei probleme. daca nu va fii prea tirziu.